Regulament IA ATITUDINE! ediția a II-a, 2014

Regulamentul concursului ia atitudine, depus pentru caeri 2014 from Cimpeanemese

Vă doresc tuturor sărbători fericite!

Dragi colaboratori,

Vă dorim tuturor CRĂCIUN FERICIT și un AN NOU MAI BUN!

Cu respect,
prof. Emese Cîmpean

SĂPTĂMÂNILE VOLUNTARIATULUI

Activitatea nr. 2 din cadrul proiectului IA ATITUDINE - ediţia a II-a se numeşte SĂPTĂMÂNA VOLUNTARIATULUI
În cadrul acestei activităţi, elevii de la Colegiul Naţional "Petru Rareş" Beclean au derulat două activităţi împreună cu copiii de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzică Beclean:

- Voluntariat şi comunicare asertivă - la CSEI Beclean. Elevii din clasa a XI-a F1 au participat la o activitate comună cu copiii de la CSEI Beclean, activitate prin care și-au propus să facă împreună cu copiii un atelier de comunicare și creativitate. Astfel, au existat jocuri, cântece, activități de intercunoaștere, dar și dulciuri și jucării pe care elevii de la C.N. ”Petru Rareș” le-au pregătit pentru colegii lor mai mici. Elevii din clasa a XI-a F1 au fost însoțiți de prof. Emese Cîmpean iar la CSEI gazdă ne-a fost prof. Emese Szekely

- E vremea colindelor - la CSEI Beclean, prof. Emese Cîmpean
 

- Shoe box - Elevii din Consiliul Şcolar ale Elevilor, coordonaţi de dl. director prof. Nicula Cristian au organizat o acţiune de amploare, oferind un zâmbet copiilor din zonele mai îndepărtate ale judeţului.
din Consiliul Scolar al Elevilor, a “colindat” astazi zonele mai indepartate ale judetului.
Echipa care s-a deplasat in teren a fost formata din:
Tarmure Bogdan – presedinte CSE
Onul Ingrid – şef departament concursuri
Tarmure Oana
Paşca Răzvan Valentin
Mureşan Alexandra
Bidian Bogdan
Poenar Bianca – şef departament formare
Moldovan Nicola
Marica Andreea – secretar al CŞE
Nicula Cristian -director
Astfel,  ei au ajuns în satele : Cheţiu, Apatiu, Manic, Buza Cătun, Jimbor Sat, Jimbor Fânaţe,Oarzina, Șendroaia, Iedera, Agrieș.

Toţi elevii din clasele primare şi preşcolarii din aceste sate au primit dulciuri şi cadouri surpriză.
Multumim CŞE pentru implicare,  le mulţumim elevilor care au donat, dar şi domnului director, care i-a coordonat şi însoţit pe elevi!

Lansarea ediţiei a II-a a proiectului IA ATITUDINE

Dragi colaboratori,

Povestea continuă... proiectul IA ATITUDINE a fost propus pentru a fi inclus în CAER 2014. Aşadar, vă aşteptăm să fiţi alături de noi în continuare!

Calendarul Activităţilor Judeţene 2013-2014 vezi aici

Feed-back şi evaluare

Dragi colaboratori,

Vă rugăm să ne oferiţi feed-back pentru prima ediţie... Ne-ar ajuta enorm observaţiile voastre, aşa că vă rugăm să scrieţi câteva gânduri legate de proiect (puteţi să ne trimiteţi fişa prin e-mail sau puteţi încărca aici pe blog comentariile voastre).

Vă mulţumim!
Organizatorii

Felicitări tuturor participanților!

Dragi colaboratori,

Vă mulțumim pentru interesul acordat acestui concurs, pentru faptul că vă implicați și în proiecte și activități de prevenție!

Cu stimă,
Organizatorii

Premii IA ATITUDINE ediția I 2013

Premii secţiunea I: POSTERE PRIMAR: PREMIUL I OLARIU IZABELA Liceul Tehnologic "Ovid Densuşianu" Călan PREMIUL II LUCACI SAMUEL Colegiul Naţional "Petru Rareş" Beclean PREMIUL III MĂIEREAN MIRCEA Colegiul Naţional "Petru Rareş" Beclean MENŢIUNE SANDOR DANIEL Şcoala Gimnazială Călăţele, Cluj MENŢIUNE MATIŞ CĂLIN Şcoala Gimnazială Călăţele, Cluj MENŢIUNE RUSU NICOLA MARIA Colegiul Naţional "Petru Rareş" Beclean GIMNAZIU: PREMIUL I GHERMAN ANDREI Liceul Tehnologic "Ovid Densuşianu" Călan PREMIUL II GHIUREA ANDREEA Liceul Tehnologic "Liviu Rebreanu" Hida PREMIUL III CORBAN RAUL Liceul Tehnologic "Ovid Densuşianu" Călan LICEU: PREMIUL I GĂINĂ MĂLINA Colegiul Naţional "Al. D. Ghica" Alexandria PREMIUL II ŞUTEU ROXANA Liceul Teoretic "Eugen Lovinescu" Bucureşti PREMIUL III MOŞ ANDREEA Colegiul Naţional "Avram Iancu" Ştei MENŢIUNE LAZA MIRUNA Colegiul Naţional "Avram Iancu", Ştei, Bihor MENŢIUNE OLARU CRISTIAN Liceul Teoretic "Eugen Lovinescu" Bucureşti MENŢIUNE GĂNCEAN ROXANA Colegiul Naţional "Petru Rareş" Beclean Premii secțiunea a II-a: FILM, VIDEOCLIP, FOTOGRAFIE PREMIUL I Cadar Alina/Morar Denisa Colegiul Tehnic ”Al. Papiu Ilarian” Zalău Lung Aniela PREMIUL II Praja George, Ţurcaş Bogdan, Pop Florin, Matei Sergiu, Vicaş Sergiu, Silaghi Alexandru, Ionoi Ionuţ, Cioarbă Felix, Vidican Adonis, Ţurcaş Ioana Liceul Teoretic ”Lucian Blaga” Oradea Ruxandra Gavra PREMIUL III Clipotă Adrian Liceul Teoretic ”Solomon Haliță” Anamaria Ureche MENȚIUNE Sortan Raluca, Petrice Alexandru, Balog Bogdan Colegiul Tehnic ”Al. Papiu Ilarian” Zalău Lung Aniela MENȚIUNE Iovan Alexandra Liceul Teoretic ”Lucian Blaga” Oradea Rusu Inga Premii secțiunea ESEU/PPT: PREMIUL I - DEAC ALEXANDRA, Liceul cu de Muzică "Corneliu Baba"  Bistrița PREMIUL I - PETRAȘCU IACOB/MARTE SIMI, Liceul Teoretic ”Solomon Haliță” Sângeorz-Băi PREMIUL II - RUS ANCA, Colegiul Național ”Petru Rareș” Beclean PREMIUL II - ZAH SERGIU, Colegiul Tehnic ”Al. Papiu Ilarian” Zalău PREMIUL III - PRISECARIU ANDREI, Liceul Teoretic ”Eugen Lovinescu” București PREMIUL III - PETCU ANDREEA, Liceul Teoretic Sanitar Bistrița MENȚIUNE - TOMA ALEXANDRU/DINU ADRIAN, Liceul Tehnologic ”Liviu Rebreanu” Bălan, Harghita MENȚIUNE - ROȘU ADINA, Liceul Teoretic ”Emil Racoviță” Vaslui MENȚIUNE - RÎCIU CLEONIA ALINA, Liceul cu Program Sportiv ”Petrache Trișcu” Craiova MENȚIUNE - AŞTEFĂNOAIEI IOANA, Colegiul "Henri Coandă" Bacău Premii reviste: PREMIUL I, Revista "Puncte de vedere", coord. prof. PREMIUL II, Revista "Orizonturi", coord. prof. PREMIUL III, Revista "Aripi de gând", coord. prof. Ciosu Elena, Şcoala Gimnazială Bucşeşti,Bacău MENŢIUNE, Revista "Geneze", coord. prof. MENŢIUNE, Revista "Absolventul", coord. prof. MENŢIUNE, Revista "Prezent", coord. prof.    Premii proiecte: PREMIUL I - Proiectul educativ "Viața are prioritate”, Colegiul Tehnic ”Al. Papiu Ilarian” Zalău,  coord. prof. Sălăjan Mihaela PREMIUL II - Proiectul ”Vreau să fiu voluntar”, Liceul Tehnologic ”Ovid Densușianu” Călan, Hunedoara,  coord. prof. consilier Olariu Anca PREMIUL III - Proiectul ”Școala părinților - copiii noștri o prioritate”,Colegiul Tehnic ”Al. Papiu Ilarian” Zalău coord. prof. consilier Lung Aniela  MENȚIUNE - Proiectul ”Tineri electori europeni”, Colegiuil Național ”Calistrat Hogaș” Piatra Neamț,  coord. prof. Petruța Lostun MENȚIUNE - Proiectul ”Cărți poștale în jurul țării”, Școala Gimnazială ”Toma Cocișiu” Blaj,  coord. prof. Corbean Adela, Marinescu Sabina MENȚIUNE - Campania de prevenire a consumului de etnobotanice ”Calul Troian”, Școala Gimnazială  ”Avram Iancu” Dej, coord. prof. consilier Mureșan Emilia MENȚIUNE - Proiectul ”Gura fumătorului numai fum grăiește”, Colegiul ”Henri Coandă” Bacău,  coord. prof. Caraghin Iuliana MENȚIUNE - Proiectul ”Să exmatriculăm violența”, Colegiul Național ”Petru Rareș” Beclean MENȚIUNE - Proiectul ”Să învățăm împreună”, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Beclean,  coord. prof. Colceriu Lavoria, Silveșan Tatiana

Jurizare lucrări participante ediția I

Membrii juriului:
- prof. consilier HUDREA DANIELA, director CJRAE BN
- prof. consilier SIDOR LUCIANA, CJRAE BN
- prof. SĂSĂRMAN ALEXANDRA, Colegiul Național ”Petru Rareș” Beclean
- ANAMARIA ANDREICA, asistent coordonator Crucea Roșie Beclean
- ANDREEA MARICA, secretar al CȘE Colegiul Național ”Petru Rareș” Beclean

Preluarea procesului-verbal de jurizare

Le mulţumim colegelor de la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională BN pentru că  au fost alături de noi şi în etapa de diseminare a proiectului, dar şi pentru faptul că au venit şi au făcut parte din echipa de jurizare.

2

Lucrări înscrise la secțiunea a IV-a: REVISTE ȘCOLARE

- Revista Aripi de gând, Şcoala Gimnazială Bucuşeşti, coord. prof. 

- Revista Geneze, Liceul Tehnologic nr. 1, Câmpulung Moldovenesc, coord. prof. Loică Luize, prof. Popescu Elena:

 

Coperta geneze, loica luize, popescu elena from Cimpeanemese

 - Revista Absolventul, Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Dej, coord. prof. Emilia Mureșan 

Revista absolventul from Cimpeanemese

- Revista Prezent, Școala Gimnazială Josenii Bârgăului, coord. prof. Bălan Veronica, prof. Horga Adina

- Revista Orizonturi, Liceul Tehnologic Agricol, Beclean, coord. prof. Stela Romanese

- Revista Puncte de vedere, Liceul Tehnologic ”Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca, coord. prof. Răcătăianu Florentina, prof. Mera Olimpia

Lucrări înscrise la secțiunea a III-a: ESEU/PPT

ESEURI:

Fumatul, alcoolul si drogurile te distrug!

Hodis Teodora, clasa a VI-a

Liceul Tehnologic ”Liviu Rebreanu”, Hida

Scopul eseului redactat de către mine, este acela de a promova anumite comportamente considerate de către societatea noastră si implicit de către comunitatea în care eu trăiesc, ca fiind bune si pozitive. Exemplu de astfel de comportamente: să nu bei, să nu fumezi, să nu te droghezi, să nu consumi substante nocive într-un cuvânt si alte comportamente prosociale ca: să-i ajutăm pe cei mai în vârstă, să îi respectăm si pe cei care aparent sunt fără ajutor, să le oferim ajutorul nostru si să fim buni cetăteni.

E greu pentru unii dintre noi, si mai ales la vârste asa de fragede, să rezistăm tentatiilor care apar o dată cu înaintarea în vârstă. Unii dintre noi, unii dintre colegii mei, au intrat deja în grupuri în care violenta, consumul de alcool, si alte comportamente dăunătoare nouă, sunt la ”loc de mare cinste” în acele grupuri. Nu sunt de acord cu aceste aspecte si tocmai de aceea în cele ce urmează o să prezint anumite cazuri reale si de la care putem învăta.

Fumatul, alcoolul si drogurile sunt foarte periculoase atât pentru un om  în vârstă, cât si pentru unul mai tânăr. Acestea contin peste 3000 de substante nocive, care au rolul de a produce dependentă. Când substantele intră în corp, îsi fac efectul imediat, iar uneori efectele drogurilor precum etnobotanicele pot fi însotite de simptome ca ameteala, te simti rău, halucinatii si o senzatie de plutire.

Cel mai rău lucru este faptul că tinerii din zilele noastre, începe să consume de timpuriu diferite substante. Cauzele pot fi numeroase, însă în principal există cauze ca educatia defectuoasă primită de acasă sau prietenii mai mari care au încercat si îi tentează si pe cei mai mici.

În principiu ei nu se gândesc la momentul în care vor ajunge în spital din cauza unei supradoze. Cunosc personal, unele persoane care au avut probleme cu drogurile. Acestia nu s-au gândit la consecinte si la probleme de sănătate, formate în urma consumului de substante. La un moment dat persoanele respective au ajuns să devină bolnavi, cu probleme grave de sănătate precum: probleme cardiovasculare, cancer pulmonar si mai multe alte afectiuni.

Am fost chiar să vizitez aceste persoane si mi-au povestit că nu ar mai consuma nimic din ceea ce au luat până atunci. Ei au intrat la dezintoxicare, dar rănile au rămas. Ei au relatat că le pare rău de faptele comise, drept urmare au reusit în cele din urmă să înfiinteze un centru de reabilitare pentru cei care consumă sau cei care au consumat droguri.

Drept urmare, concluzia mea, referitoare la aceste persoane, este ca ele au realizat ce s-a întâmplat cu ele în urma consumării drogurilor si au vrut să schimbe acest lucru, mai mult decât atât au si reusit, dovada fiind centrul de reabilitare înfiintat.

Consider că este bine să nu ne lăsăm pradă tentatiilor si să schimbăm grupurile în care aceste lucruri sunt foarte bine promovate, ca fiind ”mărete”. Nu voi proceda ca unii dintre colegii mei si voi învăta din greselile lor. Ar fi bine să pot să le arăt situatia în care se află dintr-o altă perspectivă, însă ar trebui să intervin în familia lor, în grupurile lor de prieteni, iar acest lucru e mai putin posibil.

Pentru moment, prin faptele mele, pozitive, voi încerca să promovez un comportament pozitiv si corect!

DROGURILE NU PICTEAZĂ, CI ARD !...

  Rîciu Cleonia-Alina, clasa a IX-a B

Liceul cu Program Sportiv ,,Petrache Trişcu’’, Craiova

Prof. coord. Tudor Laura-Elena

          VIAŢA este cel mai frumos DAR pe care îl poate primi cineva. Asemenea unui cadou, aceasta trebuie îngrijită şi preţuită la adevărata ei valoare. Atât bucuriile, cât şi problemele fac parte din viaţa de zi cu zi a fiecărei persoane, iar orice obstacol face ca totul în jurul nostru să fie mai frumos, mai plin de culoare.

          Există însă şi o altă extremă, cea a acelor persoane care, în loc să lupte pentru depăşirea obstacolelor neprevăzute ale vieţii, aleg să se refugieze în droguri.

          Cu siguranţă, toată lumea cunoaşte efectul nociv pe care îl au aceste substanţe, însă există suficiente persoane care îşi asumă, mai mult sau mai puţin conştient, aceste riscuri.

          Privind din afară, fără nici un fel de implicare emoţională, ţi se poate părea că acele persoane fac tot ceea ce pot pentru a se autodistruge; însă, la o privire mai atentă, conştientizăm că, de cele mai multe ori, motivul real îl reprezintă uitarea problemelor. Deşi efectul drogurilor este de scurtă durată, cei care ajung să fie dependenţi, ar face orice pentru un minut în care să se poată detaşa de tot ceea ce-i înconjoară.

          Mi-a fost dat să întâlnesc şi eu o ,,astfel de persoană’’, pe care , cândva, am putut-o numi prieten. Este vorba despre un băiat pe nume Cristi. Eram foarte buni prieteni încă din copilărie, aveam aproximativ acelaşi mod de viaţă, aceleaşi gânduri, aceeaşi percepţie despre ce înseamnă viaţa, însă ceva ne-a diferenţiat…

          În urmă cu patru ani, Cristi a trecut probabil prin cea mai dificilă perioadă din viaţa lui de până atunci: părinţii lui urmau să divorţeze. Prins în mijlocul conflictului şi, de cele mai multe ori, fiind el însuşi subiect de ceartă între părinţii lui, care nu reuşeau să ajungă la o înţelegere pentru împărţirea custodiei, Cristi a ajuns să cadă în capcana drogurilor.

          A fost nevoie doar de simplele cuvinte ,, voi încerca o dată’’, pentru ca apoi să se ajungă la dependenţă. Încetul cu încetul, s-a îndepărtat de toţi prietenii, implicit şi de mine, şi s-a retras într-o lume numai de el ştiută, iar de acolo nu a mai fost nevoie decât de un pas până la mutilarea sufletului său. Din acea clipă, Cristi a devenit un străin, o persoană al cărei sens de a trăi se învârtea în jurul drogurilor, o umbră a acelei persoane pe care o numisem prieten.

          Din nefericire, această poveste nu are şi finalul aşteptat de toţi. Sigur, ar fi fost frumos ca el să fi reuşit să scape de dependenţa drogurilor şi să-şi fi continuat viaţa într-un mod cât mai normal… însă nu a fost aşa.

          Adevărul este că dependenţa de droguri poate fi învinsă foarte greu; necesită o extraordinară voinţă şi tărie de caracter. Acesta este şi motivul pentru care mulţi ajung să piardă această bătălie, iar, din păcate, Cristi se numără printre ei…

            Această întâmplare m-a ajutat foarte mult să înţeleg că, oricât de greu ţi se pare totul, mereu există şi un ,,mai rău’’.

          VIAŢA este ca o imensă pânză albă, imaculată. TRECUTUL e deja pictat şi nu-l mai poţi şterge; unele linii au culori calde, altele întunecate…  cert este că toate sunt amintiri ale unor timpuri care te-au făcut să fii cine eşti acum, însă VIITORUL depinde de tine, în funcţie de cum îţi alegi culorile. Şi pe toată această pânză, oricât de neagră ţi s-ar părea viaţa, oricât de netrecut ţi s-ar părea obstacolele, indiferent de cât de neînţeles eşti, nu uita că drogurile nu pictează, ci ard !  Iar unica şi frumoasa ta ,,pictură’’, în loc să înainteze cu câte un colţişor pictat pe zi, va arde cu vâlvătaie în câteva clipe şi nu o mai poţi readuce la starea iniţială niciodată.

          Nu te gândi nicio clipă că doar o dată o să încerci şi apoi ai terminat! O singură dată este suficientă pentru a pune cea mai neagră pată pe pictura vieţii tale. Iar apoi va urma alta, şi alta… până ce aceasta se va înnegri şi vei ajunge doar o epavă a ceea ce ai fost cândva!...

VIAŢA PRINTRE FUM…

 PETCU ANDREEA,  clasa a IX-a

Liceul Teoretic Sanitar Bistrița

Coord. prof. Divricean Adriana

 

 În ziua de azi, nu putem trece strada fără să vedem copii care stau pe mijlocul trotuarului cu ţigara în mână şi care se feresc de părinţii lor. Ne întrebăm mereu ce văd aceşti copii într-un pachet de ţigări sau de ce îşi umple toată lumea plămânii cu fumul năucitor care pentru mulţi reprezintă relaxarea.

    Putem începe prin a căuta scuze pentru cei mici, spun cei mici, deoarece sunt copii care de la 13-14 ani încep să-şi distrugă corpul din răzbunare sau relaxare. Poate vă întrebaţi cum ar putea un copil de 13 ani să fie stresat sau să caute răzbunarea fiind doar un copil. Să ne gandim că odată cu maturitatea vin şi responsabilităţiile, asta semnificând faptul că unii copii provin din familii dezorganizate sau au fost traumatizaţi de la vârste foarte fragede. Noi, ca oameni, îi judecăm spunând tot felul de vorbe urâte, dar nu toţi am trecut printr-un divorţ, nu toţi ne-am văzut mama bătută pentru faptul că tata bea, nu toţi am aflat ce e suferinţa. Ei  au ajuns să fie loviţi de propriul tată doar pentru că există în această lume rea, au primit un test de la viaţă pe care l-au trecut consumând în spatele blocului zeci de pachete de ţigări, iar atunci când ajungeau acasă, deschideau toate geamurile posibile doar să nu se simtă acel miros aspru de fum si din cauza asta s-au maturizat prea repede. Noi ne gândim mereu şi râdem de cei care se ascund de părinţii lor doar pentru a trage un fum. NOI le spunem lor ,,Te bate tatăl tău iar, dacă te prinde?”, iar ei reacţionează cu o lacrimă atât de amară,  încât nici noi nu o putem observa, doar pentru că noi suntem ,,normali” şi avem o familie în loc să îi încurajăm să renunţe,îi împingem pentru a face o greşeală mai mare.

             O altă cauză ar putea fi discriminările pe bază de religie, rasă sau sex. Dacă vă-ntrebaţi cum ar putea fi acestea o cauză a fumatului, ar trebui să ne gândim ce sunt dispuşi copiii să facă ca să se încadreze în diferite grupuri. Unii copii care sunt discriminaţi pe bază de religie au tendinţa să creadă că dacă fac parte dintr-o anumită religie, înseamnă că neapărat trebuie să fie cum spune religia, iar noi le spunem de fiecare dată ,,Dacă eşti pocăit, n-ai voie să faci ce facem noi”. În acel moment, copilul o să creadă automat că din cauza religiei, nu este un copil normal. Altă discriminare ar fi cea rasială, unde, dacă eşti altcumva decât român, eşti judecat ca fiind un om din care se poate face absolut orice, iar atunci, automat noi ne gândim „De ce nu sunt ca ceilalţi?”. Dintr-o dată ne dăm seama că dacă nu facem ca alţii, n-o să fim niciodată apreciaţi pentru ceea ce suntem. De-aici rezultă că toţi copiii discriminaţi ajung să fie implicaţi în tot felul de grupuri care le-ar putea afecta sănătatea.

             Acum am putea reveni la ceea ce se numesc „ştiri”, deoarece ele sunt singurele care ne oferă informaţii, cum ar fi faptul că fumatul nu distruge atât de mult corpul pe cât s-ar crede, ceea ce este de-a dreptul fals. Noi, oamenii, suntem predispuşi la orice boală urmată de moarte, iar atunci când vedem aceste ştiri pur şi simplu,  începem să credem că poate e posibil ca fumul de ţigară inhalat şi dus în plămâni ne va face bine. Nu toţi ştiu însă că, corpul omenesc poate fi atât puternic, cât şi foarte slab.

               Încă o cauză ar fi grupul de „prieteni” în care ne implicăm crezând că ne oferă un sprijin anume şi că ne ajută să trecem peste toate problemele noastre, iar ei, fiind foarte pricepuţi, se prefac că ne sunt prieteni spunându-ne vorbe foarte frumoase care mai târziu ne pot costa chiar şi viaţa. Aceşti „prieteni” se prefac a fi buni apoi, încetul cu încetul, dispar doar pentru că nu le-ai oferit destui bani pentru un pachet de ţigări. Acest lucru poate că pare trist, dar ar trebui să ne gândim că uneori nu avem nevoie de aceşti „prieteni” şi că putem să ne rezolvăm problemele fără ajutorul lor.

            Principala cauză pentru care copiii între 15-18 ani fumează ar fi problemele legate de dragoste, gândindu-se că dacă se apucă de fumat persoana iubită va regreta că l-a părăsit.

   Desigur toate acestea se pot şi preveni sau se pot stăpâni uşor doar alegând să discutăm despre problema pe care o avem sau practicând un sport care ne aduce o stare mai mare de plăcere, de care ne simţim legaţi sufleteşte pur şi simplu. Noi ar trebui să le spunem părinţilor noştri ce avem, de ce fumăm, dar înainte de toate ar trebui să ne întrebăm pe noi e bine ce facem? E oare corect să ne facem rău cu mâna noastră? Înainte să facem ceva ce ne-ar putea distruge ar trebui să ne punem aceste mici întrebări care se agaţă de sănătatea noastră care poate ne pot salva, dar haideţi să vedem puţin ce se prezintă la unele emisiuni, la ştiri, poate aceste reportaje pot fi una dintre cauze. Luăm spre exemplu o ştire destul de veche în care se spune ,,Fumatul ajută împotriva îmbătrânirii”, o glumă proastă care ar putea să pună viaţa în pericol multor tinere care visează să rămană frumoase, negândindu-se ce consecinţe ar putea avea consumul de ţigări împotriva plămânilor sau a gâtului. Putem practica sporturi în loc să privim televizorul, în loc de-o ţigară am putea lua o gură sănătoasă de aer, chiar am putea înlocui viciul acesta cu sportul sau am putea să ne implicăm în diferite proiecte şcolare care să ne mulţumească psihic, sunt atâtea activităţi interesante cu care să ne cheltuim mare parte din tip pentru noi, nu împotriva noastră. Puţină muncă şi dedicare ne pote aduce în viaţă o mare schimbare. Ne putem gândi că e posibil să ajungem departe doar dacă muncim sau dacă ne punem bazele într-un sport oarecare, de care poate că ne vom folosi mult mai târziu, deoarece noi putem, doar asta trebuie să avem în minte, că putem şi fără să fumăm.

            Acum putem găsi şi alte preocupari cum ar fi : în loc să fumăm am putea citi o carte care ne-ar ajuta în viaţă mai mult decât o ţigară pe care o folosim doar ca să ne distrugem.

            Altă soluţie ar fi implicarea în diferite cluburi sportive, muzicale, artistice sau în care ne-am putea folosi mintea. Cluburile sportive ne-ar putea ajuta să ne oxigenăm mintea şi să creştem într-un mod mai frumos, deoarece, fiind copii , suntem în creştere şi avem nevoie de sport. Cluburile muzicale ne-ar putea ajuta să ne descoperim talentele în materie de muzică şi chiar ne-ar putea ajuta să indentificăm mai uşor notele muzicale şi chiar să le cântăm. Arta ne învaţă cum să ne folosim imaginaţia în scopul unui talent nedescoperit încă, de exemplu: în loc să stăm închişi în casă fără a avea o ocupaţie în afară de fumat, am putea lua lecţii de desen şi aşa , încet, încet, ne-am putea folosi talentul pe viitor.  Sunt anumite cluburi care se bazează pe mişcările gândite şi foarte rapide, cum ar fi:clubul de şah, în care noi am putea să ne folosim mintea şi să concurăm cu diferiţi jucători. În club, ne-am putea face mulţi prieteni care, poate, ar avea aceleaşi hobby-uri ca noi , doar că nu ar include fumatul.

    Aceşti prieteni ne-ar putea ajuta să renunţăm definitiv la obiceiul prost de-a lua o ţigară la fiecare 5 minute. Doar arătând că le pasă cu adevărat , ne-ar putea ajuta mai mult decât credem noi, şi-aşa am putea renunţa mai repede la viciul care ne invadează corpul. De la cel mai mic gram de fum, putem ajunge să avem o viaţă care ar depinde doar de acei prieteni şi de noi. Însă , noi ar trebui să ne creăm o lume a noastră din care să facă parte doar prietenii, familia şi eventual noi.

             Poate pentru voi nu sunt atât de importanţi prietenii care ar fi dispuşi să facă orice să vă ajute chiar şi atunci când au probleme mai mari decât voi. Însă, aceşti oameni , pot fi numiţi, cu cea mai mare siguranţă, prieteni pe viaţă.

              Într-o zi, când soarele refuză să bată peste noi, totul ni se pare înnorat şi ne vom gândi doar la probleme, acei prieteni ne vor ajuta să descoperim că viaţa e mai mult decât un fum, mai mult decât o problemă şi mai mult decât orice altceva, pentru că ei vor fi mereu aşa cum au fost de fiecare dată, în dreapta noastră, fără a cere ceva în schimb, iar  atunci ne vom da seama ce greşeală imensă am făcut alegând fumul în loc de prieteni.

            Aici, în acest mic pasaj, v-am arătat că familia, prietenii, cititul, sportul, cât şi alte multe ocupaţii ne pot salva de la o viaţă nesănătoasă ca cea a fumatului.

             În încheiere, aş dori să vă povestesc despre viaţa unui băieţel care a trăit printre fum, dar , cu timpul, a ajuns să fie ceva ce nimeni nu putea crede.

             Este vorba despre un băiat numit Sorin, care , la vârsta de 13 ani, şi-a pierdut ambii părinţi într-un accident de maşină. La scurt timp, el a  ajuns într-un centru de plasament unde nu mai ştia cum e să ai o familie normală, apoi s-a alăturat grupurilor de fumători din zonă, ajungând să fumeze chiar şi patru pachete pe săptămână. Aşa, în fiecare zi, mergea acolo şi fuma , iar dacă cineva îl întreba de ce fumează, el arunca ţigara pe jos şi striga „Ce te interesează pe tine?” Nimeni nu mai ştia ce-ar putea face cu acest copil problemă care nu mai dă doi bani pe viaţa lui. Toţi se gândeau că va muri la o vârstă fragedă cu un pachet de ţigări în mână şi blestemând.

             La vârsta de 15 ani, voia să facă rost de bani , aşa, încât să-şi cumpere câte un pachet de ţigări în fiecare zi. Cum a făcut rost de bani, vă întrebaţi? Copilul acesta  deşi a ajuns foarte rău, pe bază socială, era un om care nu îndrăznea să fure sau să facă ceva împotriva semenilor lui.

            Într-o zi, cei de la centrul de plasament, i-au dat vestea cea bună că i-au găsit o nouă  familie care putea avea grijă de el. Când a auzit, a început să sară de bucurie  şi a mers acasă împreună cu noii săi părinţi. Aceştia, fiind nefumători, nu erau de acord  ca băiatul lor să fumeze şi mai ales să fie implicat în aceste grupuri. Atunci, Sorin, a început să se enerveze, fugind de-acasă a  luat nişte bani şi şi-a luat un pachet de ţigări. Credea că va fi ultimul său fum, deoarece, aflase, că dacă continuă să fumeze, poate să înceapă să aibă probleme grave cu inima ,care, eventual, ar putea să cauzeze  moartea. Gândindu-se că le-ar face rău părinţilor lui, a aruncat pachetul de ţigări într-un coş de gunoi şi ajungând acasă, şi-a îmbrăţişat părinţii şi le-a spus că orice s-ar întâmpla , îi va iubi mereu şi va renunţa definitiv la fumat şi se va axa pe şcoală, ca să îşi creeze o nouă viaţă departe de lumea fumului şi departe de acei prieteni fumători care, de fapt, şi-au bătut joc de el. Acum, acel băiat numit Sorin a devenit cineva cunoscut şi s-a schimbat mult în comportament.

            Valorile acestea sunt importante , adică valori însemnând şcoala, familia, prietenii şi sănătatea  fără de care n-ai putea trăi în pace vreodată. Sper că am atins sufletul vostru şi că altădată, înainte să greşiţi, vă veţi gândi la sănătatea, prietenii şi viaţa voastră.

LECŢII DE DESEN

Alexandra Deac, clasa a X a

Liceul de Muzică TUDOR JARDA, Bistriţa

            Copiii mici sunt întotdeauna plini de surprize după cum spune şi o vorbă, esenţele tari se ţin sticluțe mici. Într-o după-amiază, am început să colorez cu frăţiorul meu. Combinarea culorilor la întâmplare, depăşirea conturului şi mâzgălirea fondului creau pentru micul artist o atmosferă veselă. Numea fiecare culoare şi o aplica acolo unde nu m-aş fi aşteptat.

Opera finală era un amestec pe care nici el nu reuşea să-l "traducă". Încercam să-l conving să folosească culorile potrivite, să nu depăşească delimitările şi alte reguli care ar fi determinat “opera” să semene cu ce ar fi trebuit.

La un moment dat, sătul de atâtea indicaţii, îmi spune :

-  Lasă-mă să desenez cum vreau eu! Tu ai crescut, nu mai ştii desena!

Am început să râd şi eram gata să îl contrazic. Dar cuvintele lui îmi răsunau în minte. Oare, chiar avea dreptate?

Deşi anii trecuseră, şi cu timpul uitasem de pasiunea copilăriei mele, considerând-o nepotrivită pentru vârsta mea, dacă eram nevoită, mă descurcam. Chiar foarte bine. Foloseam culoarea potrivită, nu depăşeam conturul, iar la final, totul ar fi ieşit conform modelului. Dar, privind din alt punct de vedere, micul artist, avea dreptate...

Eu cred că fiecare dintre noi avem câte o cutie cu creioane colorate. Avem în ea culorile bucuriei, mulţumirii, răbdării şi iertării. Însă, în egală măsură avem ura, nemulţumirea şi mânia.

Cei mici nu se sfiesc să încalce regulile unui desen. Noi însă, de abia folosim creioanele bune, niciodată prea pronunţate, palide şi suntem departe de a depăşi limitele. Abuzăm de culorile rele care lasă urme şi pe fundal.

Foaia de hârtie e viaţa noastră. Deşi coloratul e simplu, noi ne complicăm cu prea multe culori reci. Ar trebui să învăţăm din nou să colorăm...

Conflictul dintre generații

MOISIL IULIA din clasa a X-a B,

Liceul Teoretic „Solomon Haliţă” Sîngeorz-Băi

             Diferența de vârstă, concepțiile diferite față de cum evoluează sau ar trebui să evolueze un individ în funcție de mediul în care trăiește,viziunea asupra lumii trecute, contemporane și viitoare, presiunile interioare și exterioare, relația superioritate-inferioritate sunt unele dintre puținele cauze care determină apariția conflictului dintre generații.

             De cele mai multe ori, generația adultă tinde să submineze generația tânără din motive ca și : ”eu am dreptate,tu nu”; ”eu știu ce fac, tu nu” ; ”eu am o anumită vârstă, deci o anumită experiență de viață, pe când tu acum începi să trăiești”; ș.a.

             Toate acestea au un impact negativ asupra generației tinere și poate duce la autodistrugerea acesteia, din cauză că generația tânără tinde să se consume, să se refugieze în tutun, alcool și stupefiante, care au un efect nu tocmai pozitiv asupra ei.

             Pe lângă faptul că generația tânără este exact opusul generației adulte, are foarte mult de suferit de pe urma celeilalte generații. Un prim argument ar fi faptul că generația tânără tinde să privească generația adultă ca pe un model, ceea ce de cele mai multe ori nu are un rezultat favorabil. Dacă anturajul în care generația adultă a crescut a fost negativ lucrul acesta o să se reflecte în activitatea generației tinere; de asemenea și conflictele între indivizii generației adulte au un efect negativ.

            De cele mai multe ori impactul negativ este atât de puternic încât afectează randamentul școlar, psihicul și în procentaj mai mic, dar semnificativ, fizicul individului din generația tânără.

             Cel de-al doilea argument constă în faptul că fiecare dintre cele două generații tinde să-și impună atât punctele de vedere cât și autoritatea. Generația tânără nu poate să se facă bine înțeleasă cum ar trebui deoarece diferența de vârstă nu-i permite acest lucru. Astfel, este neîndreptățită de cele mai multe ori deoarece generația adultă nu vrea să recunoască diferențele exprimate prin modul de exercitare a ”probelor” la care este supus individul din generația tânără în fața vieții cotidiene.

              Individul din generația tânără poate fi asemănat cu un pui de găină căruia îi cresc aripile, iar individul din generația adultă, cu stăpânul care taie aripile puiului să nu zboare. Importantă este și afecțiunea pe care adultul o arată adolescentului, încrederea, libertatea. Dacă acestea lipsesc cu desăvârșire, adolescentul nu va evolua așa cum adultul se așteaptă să evolueze, ci chiar din contră, va avea numai de suferit.

             Un bun argument privind soluțiile aduse în vederea impactului negativ pe care îl exercită adulții cu faptele lor asupra adolescenților ar fi o comunicare de nivel mai înalt, stabilirea unor egalități între cele două tabere, încheierea unor compromisuri și nu în ultimul rând acceptarea de către adulți a ideii că lumea se află într-o continuă mișcare și că își pune accentul diferit asupra generației tinere, fața de cum și-l punea asupra lor la momentul în care făceau primii pași spre lumea frumoasă, dar înșelătoare a adolescenței.

Sufletul tău e acasă?

Dragă trecător prin viaţă,

            Ţi s-a întâmplat vreodată să te pui la somn cu speranţa că acel ,,mâine” te va elibera din lagărele timpului, că acel ,,mâine” va pune o mică pauză în viaţa agitată pe care o duci? Te-ai gândit vreodată că suntem într-o goană perpetuă după timp, dar totodată fugim nebuneşte după el? Cum poate fi atât de încăpător omul, cum putem aduna atâtea şi atâtea stări, atâtea şi atâtea sentimente într-un singur loc?

            Când s-a ajuns în acest punct? Nu mai avem timp să iubim, nu mai avem timp să admirăm, nu mai avem timp să trăim…şi ce e cel mai îngrijorător, nu mai avem timp să învăţăm… Trecem obosiţi cu capetele plecate, privind mereu spre acelaşi cenuşiu pavaj, iar şi iar... De ce nu avem curaj să ridicăm capul spre soare, să-l salutăm şi să-i mulţumim că mai avem şansa la o zi pe pământ?

            Încă de când suntem mici, ne dorim tot mai mult să creştem, să săltăm peste ani şi să ,,ne facem mari”... Nu contează câte acumulăm sau câte lucruri învăţăm din acest ,,crescut”, însă ajungem la un moment dat să spunem ,,dacă aş mai putea trăi o dată”. De ce ajungem să regretăm? De ce am vrea să schimbăm ceva ce deja e transformat în istorie? Odată trecuţi prin viaţă acumulăm, printre ridurile ce ne marchează vârsta, un bagaj de încercări, o încărcătură de sentimente care au avut menirea de a forma un om, de a construi un caracter. Timpul...este ceva atât de relativ...încât uneori mă simt doar un pendul ce oscilează mereu între trecut şi viitor. Ne grăbim mereu spre un sfârşit, ne grăbim mereu să terminăm ceva, ne grăbim să căutăm...de unde atâta grabă?

            E timpul să spunem stop vieţii noastre haotice, e timpul să nu mai gonim nebuneşte pe şoselele vieţii, e timpul să devenim pietoni, să coborâm din maşina timpului şi să contemplăm! Tu, tinere, trebuie să înveţi că viaţa e mult mai mult decât o succesiune de întâmplări, verbe adunate într-un cufăr numit destin... E timpul să simţi cu adevărat că trăieşti, nu doar să te rezumi la ,,aştept o altă zi”. Dacă nu mai avem şansa la o altă zi, dacă doar clipa de acum ne mai rămâne? E timpul să dai culoare prezentului! Sunt atât de multe lucruri care te încojoară... Ia din fiecare câte puţin, pentru a dobândi o înţelepciune, pentru a acumula câte puţin pentru tine şi pentru viitorul tău.  Învaţă să iubeşti viaţa, pentru că ea te va duce treptat spre mântuire.

            Sunt de părere că noi, oamenii, nu ne pregătim pentru moarte, ci treptat, zi după zi, noi ne pregătim pentru înviere, ne pregătim pentru viaţa alături de Hristos.  Cât de frumos sună...o viaţa alături de Hristos...pentru asta însă, trebuie să dobândeşti înţelepciunea unui bătrân şi puterea unui tânăr, pentru că omogenizate, cele două, îţi vor da putere şi credinţă, înţelepciunea îţi va cârmui fiecare pas, iar puterea te va ajuta să te ridici de fiecare dată când îţi va fi imposibil să continui. Oare trebuie să ajungem să dobândim o fiinţă duală? Crezi că e cu putinţă ca într-un singur suflet să stea atât un tânăr cât şi un bătrân? Eu cred că e cu putinţă, eu cred că totul e posibil în Hristos, pentru că El e modelul nostru de curaj.

            Pentru asta, tu trebuie să ridici capul, să vezi că Dumnezeu a creat o lume atât de perfectă doar pentru tine, pentru noi. Ridică capul şi uită-te în jurul tău, învaţă de la tot ce te înconjoară, fii înţelept. Uneori stau şi mă gândesc la bunicii mei, nişte fiinţe atât de minunate care, deşi istoviţi de viaţă, mai au puterea să-mi repete unele istorioare iar şi iar. Sunt convinsă că nu o fac pentru că au uitat să ţină şirul poveştilor, ci pentru că vor să-mi inspire puţin din ceea ce ei au concluzionat acum, după ce au trăit o viaţă. Tu, tinere, ai putea să-ţi imaginezi cum e atunci când te apropii de finalul unei călători, să începi să-ţi revizuieşti viaţa? Ei o fac, zi de zi...şi cu fiecare clipă cu care se sting încearcă să ne dăruiască nouă din momentele lor, încearcă să ne lase moştenire un suflet, amintiri şi cuvinte de învăţătură.

            Cum văd eu viaţa? Pentru mine viaţă e atunci când treci peste toate momentele grele şi reuşeşti să fii drept, viu în adevăratul sens al cuvântului. Viaţă e atunci când înveţi de la tot ce te înconjoară, atunci când sufletul tău e un soare, cald, luminos, dătător de viaţă. Nu mi-e frică de oameni sau de ceea ce aş putea întâlni în drumul meu, pentru că ştiu că acolo unde omul răneşte, Dumnezeu mângâie. Nu simt frica, pentru că ştiu că El mă învaţă cum să umblu, nu mă voi rătăci, pentru că El e busola mea.

            Dragul meu, priveşte-ţi obiectivele în ochi, nu te abate de la visele tale... Poate că e greu, dar caută să fii un tânăr drept, cu coloană vertebrală. Ştiu, tentaţiile sunt mari, dar viaţa în Hristos e atât de frumoasă! Tinereţea ta trebuie să fie timpul în care acumulezi înţelepciune, pentru ca mai apoi, la bătrâneţe, să poţi să o aplici. Ieşi de sub robia timpului, nu depinde de el. Acum cât eşti tânăr eşti pe tărâmul fără margini, fără timp, însă vei ajunge la un moment dat când timpul va fi mărginit... Nu te opri din căutare, încearcă să dezlegi misterele vieţii, priveşte fiecare fir de iarbă, mulţumeşte pentru că Dumnezeu ţi-a mai trasat destinul pentru încă o zi, visează, dă vieţii tale o culoare a credinţei, o culoare a curajului. Iubeşte, lasă-te îmbrăţişat de dragostea adevărată, iartă pentru a-ţi elibera sufletul de povara păcatului. Închide ochii, roagă-te, ridică-te şi adună bobiţele înţelepciunii. Tinereţea poate, bătrâneţea ştie!

            Ai şansa clipei de ACUM, nu o irosi, ACUM poţi schimba ceva. Îndrăzneşte! Sufletul tău e acasă?

Cu sinceritate,

un alt trecător prin viaţă,

Anca Rus, clasa a XI-a

Colegiul Național ”Petru Rareș” Beclean

            PREZENTĂRI POWER-POINT:

Prevenirea fumatului from Cimpeanemese

 - Toma Alexandru, Dinu Adrian, Botezatu Dragoș, clasa a X-a, Liceul Tehnologic ”Liviu Rebreanu” Călan, coord. prof. Nemeș Cristina




- Alexandra Deac, clasa a X-a, Liceul de Muzică ”Tudor Jarda” Bistrița, coordonator prof. Roxana Kovacs, prof. Raluca Mărginean


  - Petrașcu Iacob, Marte Simi, clasa a X-a, Liceul Teoretic ”Solomon Haliță” Sângeorz-Băi, coord. prof. Anamaria Ureche




 - Prisecariu Andrei, clasa a X-a, Liceul Teoretic "Eugen Lovinescu" Bucureşti, coord. prof. Vasile Eliza

- Zah Sergiu, clasa a XI-a, Colegiul Tehnic ”Al. Papiu Ilarian” Zalău, coord. prof. Sălăjan Mihaela

Implica-te from Cimpeanemese

 - Roșu Adriana, clasa a XII-a, Liceul  Teoretic ”Emil Racoviță” Vaslui, Ucenicilor îngreuiați de somn, coord. prof. Ghelbere Claudia

Ucenicilor from Cimpeanemese

- Ilie Alexandru, clasa a XII-a, Colegiul Național ”Al. D. Ghica” Alexandria, coord. prof. Besleagă Raluca Ioana